Despre

Despre ce sa scriu, despre ce sa scriu…

Despre nemurirea sufletului. Asa, sufletul este nemuritor fiindca asa poate  sa fie si nimeni nu se contrazice cu el. Daca l-ar contrazice careva, s-ar enerva si-ar pleca. Ceea ce e rau, pentru ca din chestia asta se poate muri.

Despre placere. Oamenii au nevoi. Nevoie de afectiune, nevoie de mancare, nevoie la baie, nevoie de casa, masa si familie. Daca sunt impliniti in legatura cu toate celelalte in afara de nevoia la baie, atunci e totul ok si oamenilor le place. Asa ca nevoia la baie e un punct de echilibru care le aduce oamenilor aminte ca nevoile indeplinite in exces sunt rele. Ceea ce face individul fericit atunci cand aude asta. Deci ii place.

Despre orhidee. Nu-mi plac si au miros frumos, dar parca prea parfumat. Si un nume urat care se combina de minune cu mirosul care e prea mult. Si sunt un fel de zdrente colorate. Oare ce vad oamenii in orhidee, in afara de faptul ca-s scumpe?

Despre pixuri. Eh, pixurile pot fi folositoare si cand te scarpini in urechi. Am un coleg care face asta. Sa-l demascam. E Catalin si-i plac briosele. Orice Catalin caruia nu-i plac briosele in exces, iese din discutie, deci nu se scarpina cu pixul in urechi. Sau poate putin, in urechea dreapta. Accidental.

Despre rummy. Rummy e un joc usor pe care-l uit de fiecare data, in legatura cu regulile. Poate sa treaca si o zi dupa ultimul joc, ca gata, s-a dus. „Explica-mi si mie cum se joaca” e o lege universal valabila pentru rummy, in cazul meu. Ceea ce ma duce cu gandul ca zambetele alea de la jokeri sunt foarte ironice. In cazul meu.

Despre lame. M-am intrebat cum face lama. Behaie ca o capra, behaie ca o oaie? Rage? Scuipa trecatorii? Pufaie tigari cubaneze rulate pe coapse de cubaneze? Rezolva cuburi Rubick? Si nici nu m-a izbit informatia in asa hal incat sa aud cum face lama. E un mister care probabil va circula cu mine in mormant. Rai sau iad. La plimbare cu lama, de capastru.