O fost Valentine’s Day

„Apăi, mamaie, ce să fac eu de ziua aiasta a îndrăgostiţilor sau cum îi ziceţi voi, Velintais, Văleutais (o confirmare din culise „Valentine’s, mamaie!”), Vali tains? Dar dracu’ le-o mai şti, mamaie, că-s aşa mulţi… Că de fo’ câţiva ani, numa cu giugiuleli acuma în fevruarie, de parcă n-o mai văzut băieţii fete şi fetili băieţ’. Da’ las’ să fie, maică, să se simtă şi tineretu ista bine, că di la atâta greutăţ, ce să mai zici, ce’s’mai faşi? Acu şi studenţimea asta, o zî să hie şi la ei liberă, să să mai distreze şî ei, că mai încolo, o să hie mai grieu.

Dar lumea-i rea şi cărpănoasă, nu ti lasă nici când vrei să-ţi fie bine. Că am şi eu nepoţelu’ cel de la Galaţi care-o luat-o pi fata lu Culai cel din deal şi i-o zis că hai să fii mai velintain. Fetica ceea o zîs să hie în ton cu moda, o zîs da şi să meargă şi ei la ristaurant cu el, şî să se distreze, să mânce şi ei o stridie di ceea scumpă, să sorbăcăie un pahar di vin, să fie romanţioşi, zici. Colo-şa, s-o conducă până acasă, că Mircică al meu îi băiet cumine. Da’ tu te pui cu Culai, maică? Cela hulpav ca un hultan? Apăi nu s-o pus el de-a curmezîşu şi i-o zis la fetică să nu meargă cu golanu’? Ăilei, dacă eram io acolo di nu-i strepezeam una peste ochi, ăilei… Păi să-ntristeze pe aiştea micii să nu le mai placă nica nici de ziua lor?

Şi aşă că i-am chemat eu pe ei duoi la mine, şî le-am zis io că fac nişte mâncare să să simtă ei cât mai de velintainsdei, să vezi ce mâncare făr’de’cheltuaială, mai bună ca la ristaurant fac io să hie. L-am pus pe Gheorghe al meu să taie două găini ş-un pui, io am scos murăturile cele, mai nişte făină, mai nişti ouă, am pus de-am destupat nişte vin din cel bun din butoaiele alea din boxă, am trimis-o pe nepoţica cea mai mică să ie nişte banane sau căpşuni şî nişti frişc, c-aşă am văzut eu în filmele alea de la televizor, şi am făcut ospăţ. Păi să hie şi ei fericiţi, maică, că la toţi ni-i greu acuma. Au avut salată di biof, nişti pulpă de pui, prăşturi din cele bune, de le fac numa di Crăciun, vin de-aista de ţ-am dat şi matale, şi fructele cele, pe care s-or dus să le mănânce în camera ceea de dincolo de prispă. Nu’ş’cum le-or mâncat ei, că or răvăşit la frişcă di ceea prin toată camera, zici că or zghihuit mâncând. Dracu’ le mai spală, că aşa or mâncat, aşa le-or lăsat. Da’ măcar s-or ghiftuit ş-or mâncat bini, s-or simţit bine. Băietu’ o condus-o până acasă, de cu seară, de ţ-era mai mare dragu să-i priveşti aşa împreună. Cum se ţineau ei de mână, maică, mai că îmi amintesc şi eu de cum m-o luat Gheorghe al meu. Ăilei, ce tineret maică. Atunci era bine, erau flori, era primăvară, erau oamenii cumsecade, băieţii făceau curte, fetili ne simţeam bine şi eram frumoase toate, maică. Acu’ cu toate jbaiţurile estea de se dau ele pe faţă şi belciuge şi smarfoane, ci să mai zici! Şi velintainsu ista, numa pornoşaguri se scot pe piaţă, maică. Mai ieri mă duceam şi io la magazin şi văd io chiloţ comestibili. Păi cum, maică, să hie grozăvia asta? S-o stricat lumea, bre, aista-i… Când or da greu’ în noi, ci facem, mâncăm şî chiloţ’? Da’ mai dă-li nabii’n Doamne iartă-mă de pocinoage!

Offf…

Da’ ia zi, maică, nu vrei nişte salată di biof?”

Anunțuri
O fost Valentine’s Day

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s