Galben vigilent
Era foarte atent, desigur, dar la un perete gol. Mi-a simtit miscarea dar nu s-a miscat deloc, nici macar nu m-a privit in ochi cand i-am adresat cateva cuvinte de lauda. Mi-a dat tot ce aveam de luat fara sa se sinchiseasca.
Era atent la un perete gol. Si stiu sigur cand l-am prins tresarind, dar n-a mai repetat actiunea, oricat am asteptat, si pana la urma cred si eu ca mi s-a parut, oare cum putea sa sara asa un batran broscoi ca el?… Sau poate ca pesemne vazuse vreun pui de soarec, o veverita, sau se auzise din Green Hours vreo ceasca de cafea sparta… cine stie…
ce nervozel!
) place tare!
Alina
februarie 2, 2008 at 4:38 pm