ReKoMent

Tocmai ce se derula mai acum cateva seri un… culmea, serial (serial cred eu totusi ca vine de la cuvantul “seara”, pentru ca atunci poti sa te uiti la el, si pentru ca atunci il dau aia pe posturi; bine, mai sunt si tineri si nelinistiti sau sarmane izaure pe la ore astronomice, atunci cand LUMEA chiar MUNCESTE, dar nah…) cu o tipa care avea abilitatea de a mai avea inca o tipa la fel ca ea. The bad girl. Ce ii era ei frica sa faca, facea dublura, in serie, asa (ca de-aia e serial).
Ce te faci insa cand nu ai abilitati din astea? Cand il vrei pe nenea sau tanti “tu” sa iti fie partener de comunicare, spre exemplu?
Ei bine, Jeff Dunham a gasit si anumele: s-a facut stand-up comedian. Si ventriloc pe deasupra. Adica vorbeste si zici ca-i altu, fara sa-ti dai seama.
Si in multitudinea lui de personaje, create cu ajutorul lemnariei si cuielor, atelor si corzilor de tot felul, a facut un show bestial.
Show-ul se numeste in felul urmator:
Arguing With Myself si personal ma incanta Peanut, Jose, si morocanosul, ala, primul, Walter. Asta pentru ca sunt mai multe personaje, care mai de care mai simpatice si mai tampite la cap decat altele. Eu cel putin m-am stricat de ris la unele faze (nu va asteptati si nu va imaginati chestii cu niste suruburi cazand, e doar un mod de a spune).
A, si sa nu uit de Bubba J., bautorul si alcoolicu’ care nu se duce la AA (asociatia aia cu: “Buuuuuna, Georgeeeeeeeeeee…”) pentru ca “AA’s for quitters”.

Walter: How long’ve you been married?
Jeff Dunham: Fiffteen years.
Walter: You’ll see.
Jeff Dunham: See what?
Walter: Remember when you said, “Til death do us part”?
Jeff Dunham: Yeah.
Walter: Later you’ll realize you were actually setting for a goal.

Jeff Dunham: What’s your favorite beer?

Bubba J: An open one.

Jeff Dunahm: How do you know when you drink too much?

Bubba J: I run out.